Platfusul

Platfusul, cunoscut și sub denumirea de picior plat, reprezintă cea mai frecventă formă a tulburărilor de statică ale piciorului. Se manifestă ca lipsa scobiturii labei piciorului. Tratamentul este diferențiat, în funcție de factori precum vârstă, cauza generatoare, simptomatologie și stadiul deficienței. Dacă este acordată atenție timpurie acestei afecțiuni, mersul și aspectul fizic ale copilului nu vor avea de suferit.

Simptome

• Oboseală şi durere la nivelul picioarelor, în special după ortostatism prelungit sau mers pe jos.
• Talpa convexă.
• Pacientul calcă predominant pe partea internă-medială a tălpii.
• Reliefarea tendoanelor de pe faţa dorsală a piciorului şi monturi.

Cauze

• Factorul congenital.
• Factorul ereditar.
• Traumatisme la nivelul tălpii.
• Obezitate.
• Malformaţii osoase la nivelul labei piciorului.

Cum se poate preveni platfusul

• Scăderea în greutate, dacă este cazul, sau menţinerea greutăţii adecvate.
• Purtarea unor pantofi ortopedici.
• Adoptarea unei diete echilibrate (fructe, legume, alimente bogate în fibre), hidratarea corespunzătoare (doi litri de apă pe zi).
• Evitarea băuturilor carbogazoase, alcoolului, produselor procesate și a tuturor alimentelor care împiedică absorbţia substanţelor necesare pentru nutriţia osoasă.

Ce tratament are platfusul

Tratamentul diferă în funcție de factori precum vârstă, cauza generatoare, simptomatologie și stadiul deficienței. Opțiunile terapeutice variază de la controlul conservativ cu administrarea de medicamente, la tratamentul corectiv prin mijloace kinetice și orteze (talonete), sau chiar la diferite proceduri chirurgicale.

În cazul copiilor, tratamentul constă în gimnastica de corectare și purtarea de încălțăminte adecvată, cu talonete corective. În ceea ce privește pacienții adulți, șansele de corectare sunt reduse. Scopul tratamentului este tonifierea în condiții de scurtare a mușchilor extensori ai piciorului, combaterea redorii articulare și formarea reflexului de așezare corectă a piciorului pe sol. Dacă există modificări structurale, tratamentul va fi doar în direcția combaterii durerii și unei mai bune funcționalități a piciorului. Pe măsură ce se obține o musculatură capabilă de a menține bolta, se va renunța la sprijinul pasiv dat de talonete. Trebuie să știi că susținătorii plantari trebuie să fie individualizați după caz. Aceștia se realizează cu ajutorul unei amprentări precise, fie manuală sau computerizată.